→ Participare la Târgul lui Mujdei
→ Tradiții și obiceiuri -Sărbători la Coșna
→ Festivalul fructelor de pădure - Septembrie 2023
Monografia comunei
→ Comuna Coșna este amplasată în sud-vestul județului Suceava, la 14 km de mun. Vatra Dornei, la 126 km de mun. Suceava si la 70 km de municipiul Bistrita.
Se învecinează la nord cu comunele Cârlibaba și Iacobeni, la sud cu comunele Poiana Stampei și Ilva Mare (jud. Bistrița Năsăud), la est cu com. Dorna Candrenilor și la vest cu com. Lunca Ilvei (jud. Bistrița Năsăud).
→ Localitatea este cunoscută încă din 1410, fiind înglobată în dania domnitorului Alexandru cel Bun făcută mănăstirii Moldovița, aparținând satului Dorna. Hotarele comunei coincid în zonele de N, V și S cu hotarele dintre Moldova si C Transilvania existente pâna in 1769 anul în care comuna a fost încorporată districtului militar al Rodnei, fără a fi cuprinsă în comunele grănicerești.
→ Ca localitate de graniță, Coșna a aparținut Ardealului, aflat sub regim austriac, până în 1867, în stăpânirea Ungariei dualiste până la Marea Unire din 1918, în județul Năsăud până în 1926, în județul Câmpulung până în 1940 și sub ocupație maghiară până în 1944. Reintegrată în județul Câmpulung până în 1952, Coșna a făcut parte din raionul Vatra Dornei până în februarie 1968 când, prin reforma teritorial-administrativă, a devenit sat al comunei Dorna Candrenilor. A redevenit comună în septembrie 2003, baza Legii nr. 378 din 2003.
• Poziție geografică, accesibilitate
→ Localitatea este situată, din punct de vedere morfologic, în provincia muntoasă alpino-carpatică, subprovincia Caraților sud-estici, ținutul Carpaților Orientali, subținutul treptei marginale estice, sectorul nordic, aparținând părții de sud-vest a subdistrictului Munților Suhard și bazinelor hidrografice estice. Perimetrul se învecineaza în partea de vest cu Munceii Bârgăului, în partea de nord cu Munții Maramureșului, în partea de nord-vest cu Masivul Rodnei, în partea de est cu Munții Suhard iar în partea de sud și sud-est cu Bazinul Dornelor.
→ Principalele culmi și vârfuri ce străjuiesc comuna sunt Vâlfa Mare (1316 Fundoaia (1150 m), Măgura Coșnei (1256 m), Făgețel (1255 m), Fărăoane (1715 m), Tarnița (1544 m), Vâlfa (1510 m).
→ Rețeaua hidrografică este tributară râului Dorna, care are ca principali afluenți pâraiele Teșna si Coșna. Pârâul Teșna izvorăște de sub poalele muntelui Măgura Calului și străbate teritoriul comunei de la sud-vest spre nord-vest pe o distanță de cca 13 km, formând hotarul cu com. Poiana Stampei. Are ca principali afluenți pâraiele Cucureasa, Tebeteauca, Fundoaia. Pârâul Coșna (Coșnița) izvorăște de sub muntele Suhard, străbate teritoriul comunei de la vest spre est pe o distanță de cca 19 km și primește ca afluenți pâraiele Netedu, Rogojan, Paluta, Bâtci, Deaca, Băncușor, Făgețel, Ciotina.
→ Sub aspect climatic, localitatea este situată spre extremitatea nord-estică a Provinciei central-europenet cu un climat temperat-moderat-continental, suportând și unele influențe ale climatului continental din est și ale celui subbaltic (boreal) de nord Prin altitudinile prezente, zona se include în ținutul climatic al munților mijlocii de la periferia acestei provincii, caracterizată printr-un climat temperat-boreal montan de tip subalpin. Temperatura medie anuală a aerului este în jur de +4 o c, temperatura medie maximă se înregistrează în luna august (+21,4 0 C), iar temperatura medie minimă în luna ianuarie (-12,4 oc). Cantitatea medie multianuală a precipitațiilor este în jur de 700 mm. Perioada de îngheț începe de obicei în a doua decadă a lunii octombrie si se termină în prima decadă a lunii aprilie.
• Echipare tehnică - edilitară
→ În comuna Coșna este in functiune o retea de apa pentru uz menaj, care deserveste satul , o retea de canalizare in curs de extindere , precum si statie de epurare a apei. Activitatea de colectare si transport a deseurilor se face in fiecare zi de marți a saptamanii.
→ Alimentarea cu energie electrica a comunei este de tip retea, racordata la Sistemul Energetic National prin Staa de transformare de 110 1220 KV.
• Capital natural
→ Clima acestei zone se caracterizeaza printr-un anotimp răcoros începând din toamnă, continuând cu iernile friguroase și lungi ce se prelungesc până în lunile martie-aprilie, iar cele mai ridicate temperaturi ating uneori +250C, în lunile iulie august. Precipitațiile sunt bogate cele mai mari cantități căzând în timpul verii și toamnei. Vântul dominant este din direcția nord-vest și nord-est.
→ Fauna este localizată în Munții Suhardului și este reprezentată de cocoșul de mesteacăn, cocoșul de munte, ursul brun, râsul, lupul, jderul, vulpea, mistrețul, cerbul carpatin, veverița etc.
→ În vegetația arborescentă predomină pădurile de rășinoase pure, celelalte specii (fag, paltin, ulm, plop, mesteacăn) fiind mai puțin reprezentate. Agricultura nu găsește condiții prielnice de dezvoltare decât pentru cultura plantelor de nutreț (fânețe și pășuni) și, în mică măsură, cultura cartofului. La 900 m. altitudine se întâlnesc întinse suprafețe de turbă care prezintă o vegetație caracteristică, cum ar fi: mesteacăn pitic, răchită, mușchi, alge roșii și pin.
→ Solurile sunt de tip brun și brun-galbui de pădure, soluri cu diferite grade de turbificare, proprii vegetației.
→ Zona este bogată în izvoare de apă mineral. Efectele curative ale apelor minerale au fost descoperite încă din 1805. Conform unui studiu al Institutului de Balneologie și Fizioterapie prin care s-au inventariat toate apele minerale din țară (între 1950-1960), dintre cele 218 manifestări de ape minerale de la Poiana Stampei și Coșna, 103 sunt carbogazoase, 43 sulfuroase, 67 sărate și 5 vitriolice.
→ Până în 1995, Coșna era renumită prin cele 8 izvoare de apă minerală bogate în oxizi de fier și sulf. Primele cantități de apă minerală au fost livrate în 1925 Ia un restaurant situat în Piața Matache din București, care purta numele comunei, Coșna, și la care cânta Maria Tănase. Producția de apă minerală a crescut, ajungând la 60.000 de sticle pe zi, fabrica de îmbuteliere de la Coșna remarcându-se din anii '70 și prin producerea de sucuri. Poate vă mai amintiți de cunoscutul brand Aurora!
→ Suprafețe mari de pădure, de fânețe și pășuni le-au oferit locuitorilor posibilitatea de a se ocupa de creșterea animalelor și valorificarea produselor animaliere și ale pădurii (lemn, fructe de pădure, ciuperci).
Citește mai mult:
• Analiza potențialului turistic, trasee turistice pedestre și cicloturism